Søren Kierkegaard, Scrieri Pseudonime.
Alese şi traduse de Adrian Arsinevici, M.A.
„Tot ceea ce este profund îndrăgeşte o mască” afirmă un celebru gânditor, urmaş al lui Søren Aabye Kierkegaard (1813-1855). Operele complete ale filozofului danez, aşternute pe cca. 5000 de pagini, sunt editate acum - pentru a
patra oară - în Danemarca; de data aceasta de „Centrul de Cercetări Søren Kierkegaard” din Copenhaga. Ediţia Centrului,
intitulată: Søren Kierkegaards Skrifter (SKS), cuprinde 28 de volume de opere, iar fiecare volum este acompaniat de un
volum K, volum adiacent de comentarii; deci o ediţie totală de 56 de volume.
- Textele traduse de mine integral, în perioada 1988 - 2007, provin din volumul IV al ediţiei SKS. Mai exact, întregul
volum IV - opere propriu-zise, secundat de K4 - volumul de comentarii corespunzător. (Comentariile au fost (ne)traduse
în funcţie de semnificaţia lor pentru cititorul român.)
- Traducerea volumului VII, Afsluttende uvidenskabelig Efterskrift til de philosophiske Smuler, este în desfăşurare.
A) Volumul IV al seriei daneze SKS are 527 pag. şi conţine cinci opere kierkegaardiene:
1) Repetarea, 2) Frică şi Cutremur, 3) Fărâme Filozofice, 4) Conceptul de Anxietate, 5) Prefeţe. În timp ce operele
propriu-zise au fost traduse, bineînţeles, integral, volumul de comentarii K4, 640 pag., a fost tradus conform
criteriului mai sus pomenit. Operele cuprinse în volumul SKS 4 sunt opere publicate de Kierkegaard în perioada 16
Octombrie 1843 – 17 Iunie 1844.
Traducerea lor în limba română a început în anul 1988; fiecare volum de traduceri publicat conţine o operă de sine
stătătoare iar volumul publicat în 2007 la Sibiu, conţine două texte traduse:
Frică şi Cutremur; Prefeţe.
B) Volumul VII, Epilog neştiinţific definitiv la „Fărâmele filozofice” (operă publicată de autor în 1846) are 573 pag.
(volumul K7 are 390 pag.). Traducerea în limba română a Epilogului începută în anul 2007, va fi terminată/editată în
anul 2017.
Volumul constituie atât ultima scriere pseudonimă a lui SK, din ciclul său total de opt opere, cât şi ultima traducere
în limba română făcută de mine. Editura timişoreană „Amarcord” la care au apărut primele trei volume traduse nu mai
există, din păcate. Volumele: a) Frică şi cutremur; Prefeţe (publicat în 2007), cât şi b) Epilog neştiinţific definitiv
(publicat în 2017) pot fi achiziţionate la editura clujană: „Casa cărţii de ştiinţă”.
editura@casacartii.ro
Operele conţinute în ambele volume ale ediţiei SKS sunt semnate nu cu numele Kierkegaard, ci cu nume ale unor persoane
cărora Kierkegaard le-a dat diferite identităţi şi nume latine ca: Johannes de silentio, Constantin Constantius,
Johannes Climacus, Vigilius Haufniensis… Operele kierkegaardiene pseudonime sunt aşadar relatate şi concepute polifonic.
Fiecare asemenea autor are punctele sale proprii de vedere şi propria sa concepţie de viaţă, scrie Kierkegaard şi adaugă
că nici unul dintre ei nu a fost influenţat de părerile lui. Concepţiile diferă, de la autor la autor. Semnificaţia
numelor latine, purtate de pseudonimele lui Kierkegaard, reflectă adesea caracterul autorului respectiv. (Vigilius
Haufniensis, de pildă, este un „vigilent agent de poliţie din Copenhaga/Hafnia” care observă atent comportamentul orăşenilor).
Procedeul folosirii pseudonimelor îi permite lui Kierkegaard să poarte, după cum am sugerat la început, măşti diferite,
îi permite să comunice, fără a se compromite, puncte de vedere diferite, chiar contradictorii - aidoma unui ventriloc
sau sufleur – prin intermediul şi cu vocile altor persoane.
Prezentele traduceri sunt rezultatul unui studiu şi şederi îndelungate în Danemarca. Răsplata travaliului nu a fost una
financiară, ci starea de încordare intelectuală încercată la parcurgerea, înţelegerea, redarea şi – pe cât posibil –
traducerea în viaţă a unor idei propovăduite de S. Kierkegaard. Faptul că aceste traduceri au fost duse la bun sfârşit
se datorează, în mare măsură, ajutorului şi expertizei a două persoane: Flemming Harrits, fost lector la Institutul de
Limbi Nordice al Universităţii Aarhus şi, mai recent, prof. dr. Niels Jørgen Cappelørn directorul „Centrului de Cercetări
Søren Kierkegaard” din Copenhaga. Condiţiile de muncă mi-au fost asigurate cu bunăvoinţă de Institutul de Limbi Romanice
al Universităţii Aarhus.